imaginile vorbesc singure...ascultati ce inseamna biserica "Sfanta Cruce" pentru comuna Patrauti

Telefon: 0747967235 / 0230558814
Email:  comuna.patrauti@yahoo.com
           bejenariu.ilie@yahoo.com
           marius_2h@yahoo.com
           dede_deeutza12@yahoo.com
Facebook:http://www.facebook.com/pages/Comuna-Patrauti/193160104076653

Posta Romana Patrauti:

Adresa: Com. Patrauti
Sat Patrauti, Suceava
Telefon: 0230/528021
E-mail: office@posta-romana.ro
Web site: www.posta-romana.ro

Luni 08:00 - 13:00
16:00 - 19:00
Marti 08:00 - 13:00
16:00 - 19:00
Miercuri 08:00 - 13:00
16:00 - 19:00
Joi 08:00 - 13:00
16:00 - 19:00
Vineri 08:00 - 13:00
16:00 - 19:00

Primaria Comuna Patrauti:

Cod postal: 727420
Telefon: 0230-528020
Fax: 0230-528020

1.Motriuc Ilie (l-am pus primul...pentru ca datorita lui exist astazi)                                                                                                                                                   2.Cervenciuc Gheorghe                                                                                                                                              3. Holca Leon Clement                                                                                                                                            4.Leuciuc Constantin                                                                                                                                                            5.Panzar Stefan                                                                                                                                                                     6.Buceschi Aurel                                                                                                                                              7.Cervinschi Gheorghe                                                                                                                                    8.Hatnean Vasile                                                                                                                                               9.Lutac Leun                                                                                                                                             10.Prepeliuc Aurel                                                                                                                                            11.Baltinas Arcadi                                                                                                                                          12.Croitoru Nicolai                                                                                                                                    13.Hatnean Ion                                                                                                                                14.Lutac Stefan                                                                                                                                                15.Pascari Ion                                                                                                                                              16.Baltinas Mihai                                                                                                                                           17.Croitoru Vasile                                                                                                                                       18.Hatnean Constantin                                                                                                                                 19.Lungu Constantin                                                                                                                                    20.Panzar Ion                                                                                                                                                 21.Buta Ion                                                                                                                                              22.Diaconescu Ion                                                                                                                                    23.Hatnean Ioan                                                                                                                                                                   24.Leuciuc Emilian                                                                                                                                     25.Procopciuc Nicolae                                                                                                                                   26.Burduja Dumitru                                                                                                                                    27.Dobre Gheorghe                                                                                                                               28.Hladiuc Ion                                                                                                                                       29.Bucevschi Gheorghe                                                                                                                                            30.Panzar Stefan                                                                                                                                      31.Buzuleac Gheorghe                                                                                                                              32.Greciuc Ilie                                                                                                                                           33.Hostiuc Gheorghe                                                                                                                                    34.Manciuc Victor                                                                                                                                       35.Rascol Ilie                                                                                                                                         36.Buzuleac Ion                                                                                                                                         37.Greciuc Ioan                                                                                                                                                38.Holca Teodor                                                                                                                                         39.Nosec Nitu                                                                                                                                                 40.Rusti Teodor                                                                                                                                                        41.Bleanca Vasile 42.Gorgan Nita                                                                                                                                    43.Isepciuc Ion                                                                                                                                          44.Nosec Gheorghe                                                                                                                                            45.Rauliuc Ioan                                                                                                                                     46.Cervinschi Beniamin                                                                                                                                47.Greciuc Ion                                                                                                                                                    48.Iriciuc Gheorghe  49.Nosec Gheorghe                                                                                                                                          50.Rauliuc Teodor                                                                                                                                          51.Cehoi Nicolai                                                                                                                                       52.Greciuc Vasile                                                                                                                                       53.Jureschi Nicolai                                                                                                                                     54.Nedelcu Gheorghe                                                                                                                                  55.Romas Nicanor                                                                                                                                  56.Cervinschi Toader                                                                                                                                      57.Holca Gheorghe                                                                                                                                        58.Jureschi Aurel                                                                                                                                         59.Petruc Vasile                                                                                                                                         60.Solonar Stefan                                                                                                                                        61.Cimpoies Petru                                                                                                                                       62.Holca Nicanor                                                                                                                                      63.Jureschi Nicolai                                                                                                                                                            64.Puiu Ion                                                                                                                                              65.Stanescu Leon                                                                                                                                     66.Chindrus Vasile                                                                                                                                          67.Holca Vasile                                                                                                                                                         68.Jureschi Toader                                                                                                                                                                      69.Puiu Nicolae                                                                                                                                           70.Stanescu Gheorghe                                                                                                                              71.Sauciuc Vasile                                                                                                                                       72.Truscan Ion                                                                                                                                         73.Turturean Leon                                                                                                                                    74.Turturean Vasile                                                                                                                                   75.Ujeniuc Ion                                                                                                                                           76.Uriciuc Vasile                                                                                                                                        77.Uriciuc Gheorghe                                                                                                                                 78.Uratu Gherasim                                                                                                                                79.Vasiliniuc Iustin                                                                                                                                   80.Vasiliniuc Vasile                                                                                                                                  81.Varasciuc Vasile                                                                                                      


       Imnul inchinat eroilor nostri:
 In sunete de fanfara, in mars inaripat,
Cu cantecul pe buze, Ei au plecat din sat.
Au devenit eroi pentru Hotar si Glie
In loc sa moara acasa, traiesc in vesnicie.


Sunteti in sfere inalte, aproape de Cel Sfant
Caci ati platit cu viata al Patriei Pamant.
Intru memoria voastra, ai Neamului Eroi,
Ingaduit sa fie un gest facut de noi:


Un monument simbolic, o cruce crestineasca;
In dreptul ei, sateanul, de voi, sa-si aminteasca,
Descoperindu-si capul, sa uite de nevoi,
Falindu-se, cu faptul c-avem si noi eroi.

Localitatea Pătrăuţi, ca asezare românească, se înalţă pe temelii străvechi, ca temeliile întregului neam românesc, deşi istoria lui este destul de modestă, iar asupra începuturilor sale mai stăruie îndoieli şi încertitudini cauzate de isuficienţa izvoarelor scrise.
   “Se spune din bătrâni că localitatea aceasta a fost întemeiată din început pe malul râului Suceava, deci nu era aşa departe de acel râu ca în ziua de azi. Şi tot din bătrâni a rămas vorba că locuitorii vechiului sat prinzând odată de veste de o năvală a păgânilor asupra lor, au aruncat lucrurile cele mai scumpe şi clopotele bisericii într-o fântână şi şi-au astupat-o, apoi au fugit în pădurile dinspre miază noapte făcându-şi acolo locuinţe noi şi astfel punând temelia la Pătrăuţiul de astăzi. Pătrăucenii arată încă şi acuma locurile din ţarina de azi, numite Sălişte, la Ţintirim şi la Soci. Şi în adevăr că în locul La Soci se cunosc încă bine rămăşitiile de pietre şi cărămizi mărunţite dintre nişte tufe de soci, unde se zice că a fost sfântul altar

 Asezarea si geografia comunei Patrauti
Mergand pe soseaua nationala, E85, care leaga municipiul Suceava de orasul Siret, dupa trecerea podului peste raul Suceava si parcurgerea cartierului Itcani, se deschide, pe dreapta si pe stanga, tarina Patrautiului, marginita la dreapta de dealul dinspre Lipoveni, acoperit cu pomi fructiferi, si la stanga de raul Suceava.
Drumul, altadata umbrit de tei, intalneste, la 3 km de Itcani, paraul Patrauceana si, imediat, dupa cca. 500 de metri, drumul comunal Patrauti, si continua, pe aceeasi tarina, pana la paraul Bradului de unde incepe satul Darmanesti. Drumul comunal strabate Patrautii ca o coloana vertebrala pe o distanta de circa 12 km, mergand paralel cu paraul Patrauceanca si trecand peste afluentii acestuia: paraul Dediului, paraul Galben unit cu paraul Negru inaintea podului de trecere, paraul Popii, paraul Tiganului, paraul Maligar si, inainte de a intra in padure, paraul Cirincau. Daca urmam drumul prin padure inspre Calinesti, mai trecem si peste ultimul afluent, paraul Distra.
Teritoriul comunei Patrauti se invecineaza, la nord cu comuna Calafindesti, satul Calinesti-Cuparencu, la est cu comuna Mitocul Dragomirnei (satele: Dragomirna, Mitocas si Lipoveni) si municipiul Suceava (cartierul Itcani), la sud comuna Scheia (satele: Scheia si Mihoveni) de care il desparte raul Suceava si la vest comuna Maritei (satele: Darmanesti si Maritei).
Vatra satului incepe la 50 m de drumul national si se asterne, de o parte si de alta a drumului comunal, pe o lungime de cca. 5 km pana pe platforma cimitirului. Astazi prin "binevointa" primarilor, veniti la conducerea comunei dupa evenimentele din decembrie 1989 (Caras Vasile si Jureschi Drogos) , vatra satului sa prelungit cu inca 1 km dincolo de cimitir, pe ambele parti ale drumului, unde s-au asezat tiganii, atrasi din alte localitati. In dreapta soselei, vatra satului este limitata de albia paraului Patrauceanca, iar in stanga, spre apus, limita o reprezinta poalele dealului Pietrosul , ocupand si tarlaua denumita Gradini si frumoasa, Poienita Codrului. Pe aceste doua suprafete, limitate, la sud de paraul Popii si la nord de Groapa Jitariei se intinde cartierul tiganilor.Intreg teritoriul comunei Patrauti masoara 3773 ha, din care: teren arabil - 1198 ha; pasune - 334 ha; fanete - 145 ha; liveizi - 71 ha ; padure - 1800 ha; drumuri - 60 ha; ape - 40 ha; cladiri - 80 ha; neproductiv - 37 ha;                                                                                                                                  

Caminul cultural si biblioteca conumala
In anul 1982 s-a dat in folosinta modernul camin cultural, cu o sala de spectacol de 400 locuri, o sala de sedinte, club, biblioteca comunala si sediul administrativ al Consiliului Comunal local. Caminul cultural dispune de, un aparat de proiectie, magnetofon, televizor, aparatura cinematografica, instrumente muzicale s.a. Dar, din pacate, toate sunt uzate sau stricate si nu sunt functionabile. Daca pana in 1989 se desfasurau , din cand in cand, diferite spectacole, iar cinematograful functiona in cladirea fostei societati culturale "Viitorul", avand un numar mare de spectatori si incasand venituri substantiale, astazi nu se organizeaza nici un spectacol, iar cinematograful nu functioneaza deloc
Biblioteca comunala functioneaza in Caminul Cultural. In 1989 existau 9569 volume carti beletristice. Mobilierul din dotare este acela care s-a realizat in 1982, la inaugurarea Caminului. In timpul ultimilor ani ai regimului comunist, bibliotecarul avea un salariu foarte mic, incat munca de bibliotecar devenise, aproape, voluntara. In anii 1982-1989, bibliotecar a fost profesorul Jureschi Constantin Corneliu, care, datorita pasiunii pentru aceasta institutie, s-a achitat, in linii generale, de sarcinile pe care le avea, astfel incat in anul 1986, in cadrul concursului judetean "Lauda Cartii", biblioteca comunala Patrauti a primit "Mentiune" pe judet. Dupa 1989, disparand niste posturi din cadrul primariei, bibliotecarul a cedat locul altei persoane. In cativa ani s-au succedat mai multi bibliotecari si au disparut mai multe carti valoroase. In 1994 a venit o noua bibliotecara.              
3. Eroii neamului, din Parauti judetul Suceava
1. Buceschi Gheorghe 2. Cervenciuc Gheorghe 3. Holca Leon Clement 4. Leuciuc Constantin 5. Panzar Stefan 6. Buceschi Aurel 7. Cervinschi Gheorghe 8. Hatnean Vasile 9. Lutac Leun 10. Prepeliuc Aurel 11. Baltinas Arcadie 12. Croitoru Nicolai 13. Hatnean Ion 14. Lutac Stefan 15. Pascari Ion 16. Baltinas Mihai 17. Croitoru Vasile 18. Hatnean Constantin 19. Lungu Constantin 20. Panzar Ion 21.Buta Ion 22. Diaconescu Ion 23.Hatnean Ioan 24. Leuciuc Emilian 25.Procopciuc Nicolae 26. Burduja Dumitru 27.Dobre Gheorghe 28.Hladiuc Ion 29.Motriuc Ilie 30.Panzar Stefan 31. Buzuleac Gheorghe 32.Greciuc Ilie 33. Hostiuc Gheorghe 34.Manciuc Victor 35.Rascol Ilie 36. Buzuleac Ion 37.Greciuc Ioan 38.Holca Teodor 39.Nosec Nitu 40.Rusti Teodor 41. Bleanca Vasile 42. Gorgan Nita 43. Isepciuc Ion 44. Nosec Gheorghe 45.Rauliuc Ioan 46. Cervinschi Beniamin 47.Greciuc Ion 48. Iriciuc Gheorghe 49. Nosec Gheorghe 50. Rauliuc Teodor 51. Cehoi Nicolai 52.Greciuc Vasile 53. Jureschi Nicolai 54. Nedelcu Gheorghe 55.Romas Nicanor 56. Cervinschi Toader 57. Holca Gheorghe 58.Jureschi Aurel 59. Petruc Vasile 60. Solonar Stefan 61. Cimpoies Petru 62. Holca Nicanor 63. Jureschi Nicolai 64. Puiu Ion 65. Stanescu Leon 66. Chindrus Vasile 67. Holca Vasile 68. Jureschi Toader 69. Puiu Nicolae 70Stanescu Gheorghe 71. Sauciuc Vasile 72. Truscan Ion 73. Turturean Leon 74. Turturean Vasile 75. Ujeniuc Ion 76. Uriciuc Vasile 77. Uriciuc Gheorghe 78. Uratu Gherasim 79.Vasiliniuc Iustin 80. Vasiliniuc Vasile 81. Varasciuc Vasile                                                                                                        

Imnul inchinat eroilor nostri:
In sunete de fanfara, in mars inaripat,
Cu cantecul pe buze, Ei au plecat din sat.
Au devenit eroi pentru Hotar si Glie
In loc sa moara acasa, traiesc in vesnicie.

Sunteti in sfere inalte, aproape de Cel Sfant
Caci ati platit cu viata al Patriei Pamant.
Intru memoria voastra, ai Neamului Eroi,
Ingaduit sa fie un gest facut de noi:

Un monument simbolic, o cruce crestineasca;
In dreptul ei, sateanul, de voi, sa-si aminteasca,
Descoperindu-si capul, sa uite de nevoi,
Falindu-se, cu faptul c-avem si noi eroi.
       
Biserica “Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți este o biserică ctitorită în anul 1487 de către domnitorul moldovean Ștefan cel Mare în satul Pătrăuți din comuna omonimă (județul Suceava). Ea este considerată a fi cea mai veche biserică ctitorită de Ștefan cel Mare ce se mai păstrează astăzi în forma ei originară.
În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica “Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți, împreună cu alte 6 biserici din nordul Moldovei (Arbore, Humor, Moldovița, Probota, Suceava (“Sf. Ioan cel Nou”) și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.
Satul Pătrăuți este atestat documentar în anii 1429-1432, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), dar el își revendică existența încă din vremea întemeierii statului feudal Moldova. După cum afirmă tradiția locului, satul ar fi fost întemeiat prin 1330, de un anume Pătru. Localitatea se află la o distanță de 10 km de orașul Suceava, fosta capitala a Moldovei din vremea lui Ștefan cel Mare.
Biserica “Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți a fost ctitorită în anul 1487 de domnitorul moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504). Deasupra ușii de intrare se află o pisanie în limba slavonă cu următorul text: “Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, a început a zidi acest hram în numele cinstitei cruci în anul 6995 luna iunie 12.”
Biserica ștefaniană din Pătrăuți este cea mai veche biserică ctitorită de Ștefan cel Mare ce se mai păstrează astăzi în forma ei originară. Bisericile construite anterior de Ștefan cel Mare au fost distruse în decursul timpului și reconstruite. Vechea biserică a Mănăstirii Putna, construită în perioada 1469-1470, a fost distrusă de cazaci în 1654 și apoi reconstruită, iar Biserica “Sf. Procopie” din Bădeuți, a cărei construcție începuse cu patru zile mai devreme (la 8 iunie 1487), a fost distrusă de austrieci în 1917.

Ștefan cel Mare a întemeiat aici singura mănăstire de maici înființată în timpul domniei sale. Aceasta era destinată foarte probabil pentru îngrijirea răniților proveniți din luptele purtate în preajma Cetății de Scaun a Sucevei. Voievodul ctitor a dăruit Mănăstirii Pătrăuți moșiile Pătrăuți și Mihoveni, cărți și vase bisericești, dar așezământul monahal a fost jefuit încă în secolul al XVI-lea.

Din cauza vitregiei vremurilor, mănăstirea a fost părăsită în repetate rânduri. Astfel, pe portalul de intrare în naos se văd urmele lăsate de arme de asalt, iar tencuielile arcelor și bolților din altar și pronaos au fost deteriorate. Episcopul Calistru al Rădăuților (1708-1728) a reînființat în 1711 mănăstirea de maici de la Pătrăuți, dar numai pentru o perioadă de câteva decenii. În anul 1725, la vest de clădirea bisericii s-a construit o clopotniță de lemn, care există și astăzi.

În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Pătrăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Suceava (în germană Suczawa).
Autoritățile habsburgice au desființat Mănăstirea de călugărițe din Pătrăuți în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților “sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri”. După desființarea mănăstirii, chiliile s-au ruinat aproape complet. Biserica a fost transformată în biserică parohială, situație în care se află și astăzi.
În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica “Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei. Biserica din Pătrăuți este cea mai veche biserică ortodoxă monument UNESCO din România.
Începând din toamna anului 2003, s-au început ample lucrări de restaurare ale Bisericii “Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți. Au fost scoase la lumină, de sub praf și fum, suprafețe de frescă de interior de o inestimabilă valoare artistică și istorică. Lucrările au fost finanțate în principal de Ministerul Culturii, iar restaurarea frescelor este realizată de firma Patrimoniu SRL din București, sub coordonarea profesorului Ioan Chiriac.
În perioada derulării lucrărilor de consolidare a lăcașului de cult, slujbele bisericești au fost oficiate într-o biserică de lemn din apropiere. În anul 2004, cu prilejul comemorării a 500 de ani de la moartea marelui voievod al Moldovei, Ștefan cel Mare, arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților a dispus construirea a 6 biserici de lemn de dimensiuni mici în care să se oficieze slujbele bisericești pe parcursul restaurării bisericilor monument istoric (la Arbore, Baia, Bălinești, Părhăuți, Pătrăuți și Sfântu Ilie).
Biserica “Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți este o construcție de plan triconc, cu turlă pe naos. Edificiul este din piatră brută, iar la pronaos straturile de piatră alternează cu șiruri de cărămizi. Acoperișul este din șindrilă, cu rupere în pantă.
Soclul bisericii este foarte puțin pronunțat. Absidele laterale și absida altarului sunt semicirculare în interior și poligonale în exterior. În exterior, cele trei abside sunt prevăzute cu firide alungite (câte cinci la absidele laterale, și șapte la absida altarului), deasupra cărora se află un rând de plăci pătrate de ceramică smălțuită de culoare verde și un rând de ocnițe. De asemenea, turla bisericii, care se sprijină pe o bază pătrată parțial îngropată în acoperișul edificiului, este decorată cu 12 firide, un rând de plăci smălțuite de culoare verde și un rând de ocnițe.

Ancadramentele și portalurile au profile gotice. Biserica este luminată prin nouă ferestre de formă dreptunghiulară, prevăzute cu baghete care se întretaie. Ferestrele sunt dispuse astfel: câte una în pereții longitudinali ai pronaosului, câte una în axele absidelor laterale și una în axa absidei altarului, plus încă patru în cele patru puncte cardinale ale turlei.
Interiorul bisericii este compartimentat în trei încăperi: pronaos, naos și altar. În interiorul lăcașului de cult se intră printr-o ușă dispusă în peretele vestic al pronaosului. Portalul ușii de intrare este în stil gotic; are un chenar în arc frânt cu ușciorii și arhivolta profilată. Pronaosul are formă pătrată, fiind boltit cu o calotă sferică așezată pe patru arcuri în consolă și pandantivi. Pronaosul este separat de naos printr-un perete străpuns de o deschizătură dreptunghiulară prevăzută cu baghete care se întretaie. Naosul are formă dreptunghiulară. Altarul semicircular este încadrat de nișele proscomidiarului și diaconiconului.
Pictura exterioară de la Pătrăuți a fost descoperită în anii ’80 ai secolului al XX-lea. La inițiativa profesorului Vasile Drăguț s-au efectuat cercetări, în urma cărora s-a descoperit că biserica a fost pictată la exterior doar pe peretele de apus, în jurul portalului gotic de intrare în biserică. Pictura exterioară fusese acoperită ulterior de un strat de tencuială. Lucrările de restaurare efectuate atunci au dus la salvarea unor ample suprafețe de pictură exterioară.
Scena reprezentată pe peretele vestic al bisericii este “Judecata de Apoi”. Această scenă prezintă lupta dintre îngeri și demoni la judecarea oamenilor. Balanța este mai grea către rai, cu toate că demonii încearcă să o încline către iad. Inițial, pictura exterioară a fost datată în secolul al XVI-lea, pereții exteriori ai mai multor biserici din Moldova fiind pictați în timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Descoperirea picturii exterioare din vremea lui Ștefan cel Mare la biserica Mănăstirii Voroneț, precum și restaurările picturii interioare, au determinat datarea în secolul al XV-lea a picturii exterioare de la Pătrăuți, aceasta fiind considerată cea mai veche pictură bisericească exterioară din Moldova.
Pictura interioară este de o înaltă calitate artistică și datează din epoca lui Ștefan cel Mare. În decursul timpului (în secolele al XVI-lea și al XIX-lea), frescele au fost deteriorate și afumate de la lumânări, unele dintre ele suferind niște retușuri. Pictura murală a fost restaurată în perioada 2003-2010, sub stratul negru de fum descoperindu-se picturi realizate pe vremea domnitorului Ștefan cel Mare. Fresca cu tema «Învierea» este considerată a fi una dintre cele mai vechi picturi murale din România. Potrivit muzeografilor, frescele ar fi fost realizate de un pictor grec tocmit de Ștefan cel Mare, în jurul căruia s-a format școala moldovenescă de pictură.
Pictura interioară se remarcă prin scene de o deosebită frumusețe, cu teme unice sau cu abordări extraordinare ale unor teme clasice, culoarea predominantă fiind ocru auriu, cunoscut sub numele de “galben de Pătrăuți”. Printre picturile murale ce decorează pereții interiori se remarcă, prin măiestria compoziției și acuratețea desenului, tabloul votiv și “Cavalcada Sfintei Cruci” – o aluzie la luptele antiotomane din acea perioadă.
Pe peretele vestic al pronaosului se află ampla compoziție “Cavalcada Sfintei Cruci” (sau “Cavalcada Împăratului Constantin cel Mare”), considerată a fi cea mai importantă pictură din întregul ansamblu pictural de la Pătrăuți. Aceasta scenă nu este întâlnită în pictura religioasă a celorlalte țări ortodoxe, iar în Moldova mai apare doar la Biserica Arbore. Compoziția de la Pătrăuți reprezintă o procesiune simbolică de 16 sfinți militari pe cai, care-l însoțesc pe împăratul Constantin cel Mare (purtând coroană și dalmatica de împărat roman), căruia Sf. Arhanghel Mihail îi arată crucea apărută pe cer. Potrivit povestirii lui Eusebiu din Cezareea, în drum către Roma, în ajunul bătăliei de la Pons Milvius împotriva lui Maxențiu, împăratul Constantin a văzut deasupra soarelui care apunea o cruce luminoasă însoțită de cuvintele “In hoc signo vinces” (în română Prin acest semn vei învinge).
Cei 16 sfinți militari (Gheorghe, Dimitrie, cei doi Teodori, Procopie, Mercurie, Nestor, Partenie, Eustratie etc.) au fost uciși în timpul persecuțiilor anticreștine; ei sunt reprezentați călări și înarmați. Această reprezentare picturală nu este o scenă istorică, ci o scenă ce se petrece în Rai.
Istoricul de artă medievală și bizantină André Grabar a analizat sensul alegoric al acestei scene, văzând în această cavalcadă un îndemn la cruciada împotriva turcilor, îndemn pe care domnitorul Ștefan cel Mare l-a adresat în repetate rânduri întregii creștinătăți a vremii. Este de fapt o invocare a Armatei cerești chemată de domnitor în sprijinul armatelor sale pământești ce luptau pentru păstrarea identității creștine în fața turcilor.
Spre deosebire de “Cavalcada Sfintei Cruci”, celelalte picturi din pronaos au fost refăcute. În naos se remarcă Tabloul votiv în care Ștefan cel Mare este reprezentat oferind biserica Mântuitorului Iisus Hristos, prin mijlocirea Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Domnitorul este urmat de soția sa, Maria Voichița, de fiul său Bogdan al III-lea și de domnițele Maria și Ana. Ștefan cel Mare are plete blonde și o mustață fină de culoare roșiatică, poartă pe cap o coroană și pe umeri o mantie de brocart. Fiul domnitorului, Bogdan al III-lea, poartă pe cap aceeași coroană ca și tatăl său, precum și aceleași însemne domnești pe hainele sale.

Istoricii de artă presupun că tabloul votiv ar fi fost repictat în perioada 1496-1499, acest lucru fiind dovedit de existența unei spărutri în partea de jos a picturii. Este posibil ca inițial să fi fost pictat și Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare și succesor la domnie în perioada construirii bisericii. Acesta a murit însă în 1496, determinând desemnarea lui Bogdan ca succcesor la tron. În această pictură mai apare și domnița Ana, despre care se știe că a murit la 1499, dar care nu mai este reprezentată în tabloul votiv realizat în jurul anului 1500 în biserica Mănăstirii Voroneț.
Pe pereții naosului sunt pictate Patimile lui Iisus, sub care se află un registru de sfinți și martiri. Pe calota turlei se află Iisus Pantocrator, iar pe pandantivi cei patru evangheliști. Pictura din altar este foarte deteriorată putându-se observa figuri de sfinți ierarhi, precum și scenele Cina cea de taină, Împărtășirea apostolilor și Spălarea picioarelor.
Ca urmare a faptului că pe unele scene iconografice se află inscripții în limba greacă, bizantinologul francez André Grabar a avansat ipoteza că biserica a fost pictată de zugravul Gheorghe din Tricala, care a murit în Moldova în 1530 și a fost înmormântat la Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău. Cercetările ulterioare nu au confirmat această ipoteză, specialiștii susținând că o mare parte a picturii a fost realizată de un pictor grec alungat de la Constantinopol de venirea lui Mahomed al II-lea. Acesta ar fi fost angajat de Ștefan cel Mare și în jurul lui s-a format școala moldovenească de pictură.
În decursul timpului, în pronaosul bisericii au fost înmormântate mai multe persoane decedate în secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Se mai păstrează doar trei pietre funerare, care au inscripții foarte șterse și parțial ilizibile. Pe una din pietre este o inscripție în limba slavonă în care se precizează că lespedea a fost pusă pe mormântul “mamei ei iubite, doamnei Cristina Crisoaie din Suceava, care a repausat la anul 7103 luna decembrie 4 și s-a înmormântat aici … (în zilele lui) Io Aron Voievod” (1594).
Pe o altă piatră este o inscripție în slavonă care consemnează că “acest mormânt de piatră l-a făcut și împodobit Doamna Marghita mamei sale Protasiia, care a repausat în anul 7108 septembrie 12″ (1599). Inscripția de pe cea de-a treia piatră nu a putut fi descifrată, ea fiind în întregime ștearsă.
În patrimoniul Mănăstirii Pătrăuți s-a aflat un Tetraevanghel slavon, scris în 1493 la Suceava pentru această mănăstire de către diacul Toader, fiul preotului Gavriil. Acest manuscris avea începuturile evangheliilor, precum și inițialele, colorate și aurite. Prin anul 1900, acest manuscris se afla la biserica din Fântâna Albă. Urma acestui manuscris s-a pierdut în timp.
Pe paginile manuscrisului se afla următoarea însemnare: “Cu bunăvoința Tatălui și ajutorul Fiului și săvârșirea Sfântului Duh s-a făcut acest Tetraevanghel în zilele binecinstitorului și de Hristos Iubitorul domn, Io Ștefan Voievod, Domn al Țării Moldovei și al binecinstitoarei doamnei sale Marina, care ea, cu dorință tânjind (pentru) dragostea (lui Hristos și) iubitoare a cuvintelor lui Hristos (fiind), ca râvnă a dat și l-a scris în anul 7001 și s-a sfârșit (în luna) septembrie, în 30 zile, de l-a dăruit întru rugă sieși în biserică, în mănăstirea de la Petr(ăuți), unde este hramul Înălțării cinstitei Cruci a lui Dumnezeu; și s-a scris în Cetatea Suceava, cu truda mult păcătosului Toader diac, fiul lui Gavriil prezviterul”.
Un alt manuscris copiat pentru Mănăstirea Pătrăuți este “Codicele Pătrăuțean”. Acesta a fost copiat în 1787 de dascălul Manolache și cuprindea unele texte liturgice, unele extrase din “Psaltirea” lui Dosoftei, precum și amănunte cu privcire la moartea lui Grigore al III-lea Ghica, domnitor al Moldovei în două rânduri (1764-1767 și 17774-1777). Și acest manuscris a dispărut fără urmă.
În biserică se mai păstrează în prezent Biblia de la Buda, tipărita și prefațată în secolul al XVIII-lea de Samuil Micu Klein, un tom masiv de peste 5 kg.
Clopotnița Bisericii “Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți a fost construită în anul 1725, odată cu refacerea mănăstirii de maici la începutul secolului al XVIII-lea. Clopotnița este o construcție din lemn cu un etaj, cu influențe din partea Maramureșului.
La etajul clopotniței se află o toacă din lemn și trei clopote de bronz turnate în prima jumătate a secolului al XIX-lea de către meșterul clopotar Mihai Fogoș din Pătrăuți. Cele trei clopote au în componența lor și argint. Familia Fogoș a fost renumită în secolul al XIX-lea ca turnători de clopote. Clopotele de la Pătrăuți sunt renumite pentru sunetele lor înalte, sunete care alungă norii de grindină. După opinia meteorologilor, sunetul clopotelor produc rezonanță pe o anumită frecvență în atmosferă, ceea ce duce la dispersia particulelor care formează norii – apă, gheață, praf etc.
Clopotarul bisericii are sarcina să vină vara, când norii se strâng deasupra localității și să tragă clopotele pentru a sparge norii și a alunga grindina. „Clopotul se trage înainte de a începe ploaia și nu se “cântă”, doar se trage. Încontinuu, timp de 10 minute, un sfert de oră, jumătate de oră, până se împrăștie norii. Când văd că vine furtuna, dacă sunt nori albi înseamnă că bate gheața. Vin repede și trag clopotele, care se aud la câțiva kilometri. Cum trag clopotele, începe vântul, se vede după cum se plimbă crengile copacilor. Dacă obloanele din clopotniță nu sunt fixate, se trântesc. Vântul desface norii și duce grindina departe, dincolo de sat”, a afirmat Ghiță Puiu, clopotarul satului Pătrăuți.
În interiorul clopotniței se mai păstrează o colecție de pietre funerare, precum și cruci de lemn foarte vechi, cu simboluri celtice, folosite pentru îngropăciune în Pătrăuți din cele mai vechi timpuri.
În curtea bisericii, la câțiva metri de peretele sudic, se mai află și o masă rotundă de piatră, pe care tradiția o atribuie tot perioadei de domnie a lui Ștefan cel Mare. Masa este formată din două mari lespezi de piatră, de fapt două semisfere imperfecte puse invers. În jurul acestei mese sunt dispuse mai multe pietre aidoma unor scaune. După unele ipoteze, această masă ar fi servit ca sursă de inspirație pentru ansamblul statuar Masa tăcerii realizat de sculptorul Constantin Brâncuși.

După ce guvernul vienez a închis Mănăstirea de maici de la Pătrăuţi, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, Biserica Patrauti a devenit biserică de parohie şi cu ajutorul Fondului Forestier Bisericesc s-a construit la începutul secolului al XIX-lea o casă parohială din cărămidă şi piatră. Arhitectura casei este specifică perioadei în care a fost construită, cu influenţe germane vizibile.
   Între anii 1896-1919 casa a fost un adevărat punct de întâlnire şi de reper al luptătorilor pentru unitatea neamului românesc. În această perioadă în casă a locuit preotul Constantin Morariu, cel ce împreună cu Ciprian Porumbescu a făcut temniţă grea pentru participare activă în mişcarea Aroboroasei.
   Mulţi români de seamă din Regat, din Bucovina şi chiar din Ardeal poposeau pe atunci în casa preotului Constantin Morariu.
   Între anii 2003 şi 2007, la iniţiativa preotului Gabriel Herea şi a soţiei sale Anca, s-a reconstituit în această casă atmosfera de secol XIX şi din vara lui 2007 s-a deschis un muzeu. Muzeul a fost facut cu efortul financiar al familiei preotului, efort susţinut şi de câţiva oameni de bine care văzând proiectul şi-au dorit să participe la el.
    Muzeul adăposteşte o bogată colecţie etnografico-religioasă, reuşind să recompună pe o suprafată de 150 de metri pătraţi interiorul casei parohiale din secolele XVIII – XIX, să arate aşa cum trăiau preoţii, cum se rugau şi cum se întâlneau cu credincioşii creştini ce veneau să ceară sfat.
   În cadrul muzeului se află o deosebită colecţie legată de sărbătoarea Paştelui în Bucovina.
   Iată cum descrie poetul Ştefan Octavian Iosif întâlnirea sa cu Pătrăuţiul, într-o scrisoare scrisă chiar în această casă:“Alaltăieri am trecut pe la Pătrăuţi, unde iarăşi este o biserică, fostă mănăstire de maici, zidită tot de Ştefan... Bisericuţa e la poalele unor dealuri, tocmai în capul satului, un loc strategic ca toate pe care Ştefan le alegea pentru biserici şi mănăstiri. Pustiit în repetate rânduri, schitul a rămas părăsit timp de vreo 160 de ani, aşa că pe zidurile sale se văd copaci – şi până astăzi a rămas o rădăcină de copac în zid. Prin 1709 a fost restaurat, iar azi e singura biserică a Pătrăuţilor, unde păstoreşte părintele Morariu, gazda mea. E un preot înalt, frumos, cu barbă albă, cu figura impozantă, un adevărat apostol. Nu-ţi descriu primirea ce mi-a făcut-o. E destul să-ţi spun că abia picasem în casa lor şi, pe când stăteam de vorbă cu părintele, deodată în odaia alăturată aud nişte puternice acorduri de pian – era feciorul lui care cânta ... imnul regal român!
Oamenii ăştia, când văd un român din ţară, lăcrimează de bucurie şi nu ştiu cum să-i intre în voie, numai să plece mulţumit din casa lor.
Închipuieşte-ţi o casă parohială cu odăi largi, luminoase; pretutindeni, curăţenie exemplară, o grădiniţă drăgălaşă în faţă, în fund, ograda mare, care dă într-o livadă minunată. Şi totul situat într-o poziţie neasemănat de pitorească."

Biserica Patrauti este una dintre bijuteriile duhovnicesti si artistice ale Romaniei. Aceasta se afla in localitatea Patrauti, judetul Suceava, la mica distanta de Manastirea Dragomirna.

Mergand dinspre Suceava spre Radauti, dupa aproximativ 10 kilometri, un indicator indica, spre dreapta, drumul spre Patrauti. Satul Patrauti apare in documente inca din vremea lui Alexandru cel Bun. Conform traditiei locale, satul a fost intemeiat in anul 1330, de un anume Patru.

Biserica Patrauti - scurt istoric

Biserica Patrauti sau "Biserica Sfanta Cruce din Patrauti" a fost zidita in anul 1487, fiind prima ctitorie certa a Sfantului Stefan cel Mare. Piatra de temelie a manastirii din Patrauti (astazi este biserica) a fost pusa la data de 13 iunie 1487. Legat de ctitorii acesteia, tabloul votiv il infatisa pe domnitor si pe familia acestuia.

Pisania bisericii, in limba slavona, aflata deasupra portalului de intrare, consemneaza: "Io Stefan Voievod, Domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a inceput sa zideasca aceasta Manastire in numele Sfintei Cruci in anul 6995 (1487) luna iunie ziua 13."

Manastirea din Patrauti a fost intemeiata dupa lupa de la Scheia, pe Siret, pe careSfantul Stefan cel Mare a purtat-o impotriva ostilor unguresti conduse de Hroiot. Manastirea era destinata in special ingrijirii ranitilor proveniti dupa luptele purtate in preajma Cetatii de Scaun a Sucevei. Ingrijirea bolnavilor si ranitilor se facea in Bolnita manastirii; acesta era un obicei intrat deja in acea perioada in traditia manastirilor. 

Din punct de vedere al proportiilor acesteia, biserica este cea mai redusa dintre ctitoriile domnitorului si singura destinata a fi manastire de maici, ca

"lacas pentru ostasii raniti in razboaie". Celelalte ctitorii stefaniene au avut, initial, obsti de calugari. Desi de mici dimensiuni, cladirea este foarte frumos proportionata, pictura interioara fiind si ea deosebit de valoroasa.

Biserica Sfintei Cruci din Patrauti a fost construita din piatra bruta. Biserica face parte din categoria celor mai vechi constructii, ce inmanuncheaza elementele vechi si originale ale arhitecturii moldovenesti: un altar cu o singura absida, un naos cu doua abside laterale si cu turla, un pronaos patrat.

Arhitectura bisericii, admirabil proportionata, reprezinta un valoros model de epoca medievala moldoveneasca, edificiu de plan triconc cu turla pe naos, ancadramente si portale gotice, fatade decorate sub cornisa cu frize ceramice.

Biserica a fost pictata, in mare parte, imediat dupa ce a fost zidita. Pictura exterioara a bisericii a fost realizata in anul 1550, astazi aceasta pastrandu-se in mare parte. Pictura exterioara se rezuma la fragmente din "Judecata de Apoi", realizata dupa anul 1550. Unele fresce din interiorul bisericii au fost pictate imediat dupa ce constructia a fost terminata, altele au fost pictate dupa zece ani, in timpul ultimului deceniu al secolului al XV-lea.

Frescele infatiseaza o mana de zugrav desavarsit. Zugravul local, si instruit in scolile bizantine, sau originar din Imperiul Bizantin a imbracat biserica in straie imparatesti. Luand in considerare inscriptiile in limba greaca de pe scenele din interiorul bisericii si stilul artistului, cercetatorul francez Andre Grabar a avansat ipoteza ca pictura a fost realizata de Gheorghios din Tricala (Tesalia). 

Numele si faima bisericii din Patrauti vine de la una dintre frescele acesteia; in interiorul pronaos-ului, pe peretele vestic, se afla o fresca rara: "Cavalcada Sfintei Cruci" sau "Cavalcada Sfintilor Militari", adica gruparea intr-un singur loc a tuturor sfintilor militari. Hramul locasului este Inaltarea Sfintei Cruci.

Pictura interioara, originala, de inalta tinuta artistica, se remarca prin urmatoarele scene: "Plangerea" (in naos), "Cavalcada Sfintei Cruci" (in pronaos, ca expresie a sentimentelor si actiunilor anti-otomane ale vremii, compozitie rafinata cu colorit subtil in traditia bizantina localizata moldovenesc), si "Tabloul votiv".

In tabloul votiv, Sfantul Stefan cel Mare, zugravit cu un chip rotund si luminos, incadrat de niste plete blonde, poate fi vazut tinind in miini macheta bisericii pe care o prezinta ca pe o ofranda lui Iisus Hristos, prin intermediul Sfintului Imparat Constantin cel Mare, inaintasul sau in lupta pentru cruce. Domnitorul sta alaturi de sotia sa, Maria Voichita, de fiul sau Bogdan al III-lea si de cele doua domnite, Maria si Ana.

Din "Cronica Patrauteana" aflam ca Sfantul Stefan cel Mare a daruit Manastirii Patrauti mosiile Patrauti si Mihoveni, alaturi de carti si vase bisericesti, fapt intarit si printr-un uric, de principele Constantin Mihai Racovita, in data de 7 septembrie 1756. Lipsind uricele, soartea acestui schit este foarte putin cunoscuta.

In anul 1881, de la austriacul Frantz-Adolf Wikenhauser aflam multe informatii despre aceasta zona a tarii. Cu toate ca Sfantul cel Mare a dotat manastirea cu toate cele de trebuinta, aceasta din urma nu s-a putut opune necazurilor vremii, la un moment dat ajungand sa fie abandonata. In decursul vremii acesta a fost temeinic devastat de invaziile turcilor, tatarilor si cazacilor.

In anul 1711, Episcopul de Radauti a hotarat sa intemeieze din nou Manastirea din Patrauti, dar in anul 1775 Bucovina a devenit parte a Imperiului Habsburgic si, la scurt timp, biserica manastirii a devenit biserica enoriasilor.

Dupa ce guvernul vienez a inchis Manastirea de maici de la Patrauti, spre sfarsitul secolului al XVIII lea, nu a mai permis sa se faca reparatii la fostele chilii. Biserica a devenit biserica de parohie si, cu ajutorul Fondului Forestier Bisericesc, s-a construit, la inceputul secolului al XIX lea, o casa parohiala din caramida si piatra. Arhitectura casei este specifica perioadei in care a fost construita, cu influente apusene vizibile.

Clopotnita Bisericii din Patrauti a fost construita, conform traditiei, o data cu refacerea manastirii de maici, la inceputul secolului al XVIII-lea. Aceasta este o contructie deosebita, cu influente maramuresene puternice. Cele trei clopote au fost turnate in secolul al XIX-lea, chiar in localitatea Patrauti, de familia mesterilor clopotari Fogos. Aceasta se poate vizita astazi si in interiorul ei se poate vedea o colectie de pietre tombare si o colectie de cruci funerare din lemn specifice vechiului cimitir din Patrauti.

Ultima maica din Patrauti, Safta Bodnariu, a murit in data de 9 iulie 1814, dupa aceea buruienile si copacii fortand chiar si usa sfintei biserici. In anul 2004, pentru protejarea ansamblului iconografic original din secolul al XV-lea, s-a inceput constructia unui paraclis unde se celebreaza astazi viata liturgica.

Biserica Patrauti - arhitectura si frescele bisericii

Biserica din Patrauti ne ofera cea dintai realizare a programului iconografic specific stilului moldovenesc, cu elemente provenite atat din Bizant, cat si din mediul carturaresc al Curtii Domnesti de la Suceava, extrem de deschis atat influentelor orientale, cat si celor occidentale.

Desi unele scene au fost deteriorate, ansamblul iconografic nu este in intregime compromis, pastrand scene inegalabile, printre care"Tabloul votiv", din naos, si ampla fresca de pe peretele vestic al pronaosului, intitulata "Cavalcada Sfantului Imparat Constantin cel Mare".

 Biserica imbina elemente ale artei sacre bizantine, gotice si renascentiste. Ca elemente de arhitectura, Biserica Patrauti are arce diagonale etajate, cu pandantivi si calote semisferice, care favorizeaza efectul de inaltare si de punere in abis a spatiului interior.

Portalul usii de intrare, in stil gotic, aflat in partea de vest a pronaosului, avand un chenar in arc frant cu usciorii si arhivolta profilate, cele trei abside prevazute cu gratioase firide alungite si cu un rand de ocnite deasupra lor, turla impodobita de asemenea cu 12 firide si ocnite, placile ceramice verzi si violete din partea superioara a navei si a turlei, asigura edificiului o faptura plina de simplitate, eleganta si cu un accentuat simt al proportiilor.

In curte, la cativa metri de portalul in stil gotic, ei pot sa stea la taifas in jurul unei Mese a tacerii, in miniatura, denumita insa de localnici Masa lui Stefan. Ei sustin ca cele doua mari lespezi de piatra care o alcatuiesc, niste semi-calote sferice imperfecte puse invers, precum scaunele celebrei opere de la Targu Jiu, dateaza de pe vremea ctitorului bisericii si l-au influentat pe parintele sculpturii moderne,Constantin Brancusi, in conceperea Mesei Tacerii.

Volumul cartii de onoare denumita si "Cronica Patrauteana", in care se mai aflau si marturii apartinand lui Nicolae Iorga, George Enescu si altor reprezentanti de elita ai spiritualitatii noastre, semnaturile lor fiind vazute de pilda si in 1976, pe foi ingalbenite de vreme, de catre Ilie Cibu, director la SC Rulexim SA Suceava, in prezenta prozatorului Alexandru Ivasiuc, a disparut fara urma.

A disparut si un alt volum la fel de pretios, mult mai vechi, un manuscris din 1787, copiat de dascalul Manolache, care cuprindea in afara de texte liturgice si unele extrase din "Psaltirea" lui Dosoftei, precum si amanunte asupra mortii lui Grigore Ghica, manuscris denumit de specialisti

"Codicele patrautean". Se mai pastreaza insa in sfintul lacas Biblia de la Buda, tiparita si prefatata in secolul al XVIII-lea de Samuil Micu Klein, un tom masiv de peste cinci kilograme.

Biserica Patrauti - muzeul din "casa parohiala" 

Casa Parohiala din Patrauti s-a construit la inceputul secolului al XIX-lea, avand o arhitectura specifica perioadei in care a fost construita, cu influente germane vizibile. Intre anii 1896-1919 casa a fost un adevarat punct de intalnire si de reper al luptatorilor pentru unitatea neamului romanesc.

Iata cum descrie marele Stefan Octavian Iosif intalnirea lui cu Patrautiul, intr-o scrisore scrisa chiar in aceasta casa:"Alaltaieri am trecut pe la Patrauti, unde iarasi este o biserica, fosta manastire de maici, zidita tot de Stefan. Bisericuta e la poalele unor dealuri, tocmai in capul satului, un loc strategic ca toate pe care Stefan le alegea pentru biserici si manastiri...

... Pustiit in repetate randuri, schitul a ramas parasit timp de vreo 160 de ani, asa ca pe zidurile sale se vad copaci - si pana astazi a ramas o radacina de copac in zid. Prin 1709 a fost restaurat, iar azi e singura biserica a Patrautilor. Inchipuieste-ti o casa parohiala cu odai largi, luminoase; pretutindeni, curatenie exemplara, o gradinita dragalasa in fata, in fund, ograda mare, care da intr-o livada minunata. Si totul situat intr-o pozitie neasemanat de pitoreasca." Astazi in casa funtioneaza un muzeu ce isi doreste sa invie casa de preot de dinaintea revolutiei industriale. Sa arate asa cum traiau preotii, cum se rugau si cum se intalneau cu credinciosii crestini ce veneau sa ceara sfat, sa li se citeasca o scrisoare sau sa le scrie o scrisore. In cadrul acestui muzeu se afla o deosebita colectie legata de serbarea Pastelui in Bucovina.