Simeon Reli

25 iulie 1882 – S-a născut în Pătrăuţi, judeţul Suceava, preotul Simeon Reli, istoric şi profesor de teologie. Liceul în Cernăuţi, apoi Facultatea de Teologie de acolo (1904-1908), care-i va conferi doctoratul (1928), Facultatea de Litere şi Filosofie din acelaşi oraş, studii de specializare în Istorie şi cercetări de arhivă la Viena (1928-1929). Preot în diferite parohii din Bucovina (1908-1920),

profesor la câteva licee din Cernăuţi (1920-1928), apoi profesor de Istoria Bisericii Române la Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1929-1945); secretar, apoi director al Arhivelor Statului din Cernăuţi, membru în Comisia Monumentelor istorice - secţia pentru Bucovina. A trecut la Domnul pe data de 10 octombrie 1945 în Suceava.

Lucrări: Cercetări privitoare la trecutul bisericesc al Bucovinei, majoritatea bazate pe material inedit, cules din arhivele din Viena şi Cernăuţi, studii despre monumentele istorico-bisericeşti ale Bucovinei, majoritatea publicate în revista „Candela”: Oraşul Şiret în vremuri de demult (1927); Politica religioasă a Habsburgilor faţă de Biserica Ortodoxă Română în secolul al XIX-lea, în lumina unor acte şi documente inedite din arhiva Casei şi Curţii imperiale din Viena (1928); Propaganda catolică austriacă împotriva Bisericii Ortodoxe Române din Bucovina (1928); Din viaţa religioasă şi bisericească a Sucevei în secolele XVII-XIX (1931); Reşedinţa mitropolitană din Cernăuţi şi meşterul ei, arhitectul Iosif Hlavka (1932); Originea şi vechimea creştinismului la români (1936), Călăuza monumentelor religioase-istorice din eparhia Bucovinei (1937); Biserica Ortodoxă Română din Maramureş în vremile trecute (1938); Istoria vieţii bisericeşti a românilor (vol. I, 1942).

0 comentarii:

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

1. Asezarea si geografia comunei Patrauti
Mergand pe soseaua nationala, E85, care leaga municipiul Suceava de orasul Siret, dupa trecerea podului peste raul Suceava si parcurgerea cartierului Itcani, se deschide, pe dreapta si pe stanga, tarina Patrautiului, marginita la dreapta de dealul dinspre Lipoveni, acoperit cu pomi fructiferi, si la stanga de raul Suceava.

Drumul, altadata umbrit de tei, intalneste, la 3 km de Itcani, paraul Patrauceana si, imediat, dupa cca. 500 de metri, drumul comunal Patrauti, si continua, pe aceeasi tarina, pana la paraul Bradului de unde incepe satul Darmanesti. Drumul comunal strabate Patrautii ca o coloana vertebrala pe o distanta de circa 12 km, mergand paralel cu paraul Patrauceanca si trecand peste afluentii acestuia: paraul Dediului, paraul Galben unit cu paraul Negru inaintea podului de trecere, paraul Popii, paraul Tiganului, paraul Maligar si, inainte de a intra in padure, paraul Cirincau. Daca urmam drumul prin padure inspre Calinesti, mai trecem si peste ultimul afluent, paraul Distra.

Teritoriul comunei Patrauti se invecineaza, la nord cu comuna Calafindesti, satul Calinesti-Cuparencu, la est cu comuna Mitocul Dragomirnei (satele: Dragomirna, Mitocas si Lipoveni) si municipiul Suceava (cartierul Itcani), la sud comuna Scheia (satele: Scheia si Mihoveni) de care il desparte raul Suceava si la vest comuna Maritei (satele: Darmanesti si Maritei).

Vatra satului incepe la 50 m de drumul national si se asterne, de o parte si de alta a drumului comunal, pe o lungime de cca. 5 km pana pe platforma cimitirului. Astazi prin "binevointa" primarilor, veniti la conducerea comunei dupa evenimentele din decembrie 1989 (Caras Vasile si Jureschi Drogos) , vatra satului sa prelungit cu inca 1 km dincolo de cimitir, pe ambele parti ale drumului, unde s-au asezat tiganii, atrasi din alte localitati. In dreapta soselei, vatra satului este limitata de albia paraului Patrauceanca, iar in stanga, spre apus, limita o reprezinta poalele dealului Pietrosul , ocupand si tarlaua denumita Gradini si frumoasa, Poienita Codrului. Pe aceste doua suprafete, limitate, la sud de paraul Popii si la nord de Groapa Jitariei se intinde cartierul tiganilor.Intreg teritoriul comunei Patrauti masoara 3773 ha, din care: teren arabil - 1198 ha; pasune - 334 ha; fanete - 145 ha; liveizi - 71 ha ; padure - 1800 ha; drumuri - 60 ha; ape - 40 ha; cladiri - 80 ha; neproductiv - 37 ha;