Povesti din Patrauti
Născut 30.12.1891-mort 20.8.1985
POVESTEA PĂTRĂUȚULUI(PĂTRĂUȚUL VECHI)
Documentele rămase în arhivele satului a Moldovei din Chișinău spune că satul Pătrăuți Sucevei își are numele de la unul Pătru venit și așezat aici de prin părțile Maramureșului acești descăl
icători se numeu Munteni.
Documentul mai glăsuește astfel:
Alexandru cel Bun dăruește boierului Vlad Odiși satele Pătrăuți și Tișăuți și altele de pe întinsul Moldovei și acești munteni cum se numeau s-au așezat pe locurile roditoare de pe valea Sucevei.
Așa spun documentele rămase în arhivele satului.
Chișinău Basarabia și biserica din Pătrăuți rămân de la Ștefan Vodă ce le-am putut culege de la părintele Senceanu parohul satului Pătrăuți.
Satul Pătrăuți se găsea, în vechime dincolo de șoseaua națională pe unde este calea ferată astăzi și pe malul pârâului Pătrăuceanca aici lângă șoseaua națională se găsea o biserică risipită și cu mulți brazi crescuți înprejur aici prin anul 1908 s-a găsit o femeie moartă plecată de acasă și abia au găsit-o familie acolo în socii aceia pe acolo se zice că au fost și o fântână și clopotele de la biserică să fie aruncate în fântână din cauza năvălirilor străine ce se abăteau spre Suceava.
Pătrăuţul de azi este aşezat în mijlocul pădurii ce se găsea biserica lui Ştefan Vodă fostă mănăstire de maici zidită în anul 1487 iunie 13 după cum glăsuieşte şi pisania de deasupra uşei de intrare în biserică.Documentul mai glăsuește astfel:
Alexandru cel Bun dăruește boierului Vlad Odiși satele Pătrăuți și Tișăuți și altele de pe întinsul Moldovei și acești munteni cum se numeau s-au așezat pe locurile roditoare de pe valea Sucevei.
Așa spun documentele rămase în arhivele satului.
Chișinău Basarabia și biserica din Pătrăuți rămân de la Ștefan Vodă ce le-am putut culege de la părintele Senceanu parohul satului Pătrăuți.
Satul Pătrăuți se găsea, în vechime dincolo de șoseaua națională pe unde este calea ferată astăzi și pe malul pârâului Pătrăuceanca aici lângă șoseaua națională se găsea o biserică risipită și cu mulți brazi crescuți înprejur aici prin anul 1908 s-a găsit o femeie moartă plecată de acasă și abia au găsit-o familie acolo în socii aceia pe acolo se zice că au fost și o fântână și clopotele de la biserică să fie aruncate în fântână din cauza năvălirilor străine ce se abăteau spre Suceava.
Această pădure a
proape 4000 ha, era ctitoria maicilor de la Mănăstirea Ştefan Vodă din sat, aici se vedea până, până, în zilele noastre molozul din chiliile maicelor ce se găseau împrejurul bisericii risipite cine ştie de cât timp.
După anul 1875 când Austria a rupt Bucovina din trupul Moldovei pădurea a rămas împărătească guvernatorul din Cernăuţi si caţiva ingineri şi pădurari de alte naţionalitaţi si de atunci se crede că au părasit si măicile biserica din loc si a ramas mulţi ani pustie .
Şi în cauza năvălirilor străine spre Suceava satul Pătrauţi s-a tot mutat in sus în inima pădurii prin împrejurimile bisericii si aşa s-a mutat locuitorii pâna ce şi -au intemeiat satul unde se gaseşte astăzi cu 3-4 km , mai sus spre pădure.
Pădurea se chema Impărăteasca si exploata cu populaţia din sat contra cost si satul se chema sat Impăratesc si nu sat boieresc ca alte sate de prin jur. Toţi aveau obligaţia sa lucreze câte 18 zile de familie pe moşia Cantacuzino la parţac astăzi Bulai. Aici aş spune locurile cele mai însemnate ce-s demne de poveşti ca dealuri păraie şi locuri rămase de bătrani cu povesti de neuitat de exemplu: Poiana Vladici
După anul 1875 când Austria a rupt Bucovina din trupul Moldovei pădurea a rămas împărătească guvernatorul din Cernăuţi si caţiva ingineri şi pădurari de alte naţionalitaţi si de atunci se crede că au părasit si măicile biserica din loc si a ramas mulţi ani pustie .
Şi în cauza năvălirilor străine spre Suceava satul Pătrauţi s-a tot mutat in sus în inima pădurii prin împrejurimile bisericii si aşa s-a mutat locuitorii pâna ce şi -au intemeiat satul unde se gaseşte astăzi cu 3-4 km , mai sus spre pădure.
Pădurea se chema Impărăteasca si exploata cu populaţia din sat contra cost si satul se chema sat Impăratesc si nu sat boieresc ca alte sate de prin jur. Toţi aveau obligaţia sa lucreze câte 18 zile de familie pe moşia Cantacuzino la parţac astăzi Bulai. Aici aş spune locurile cele mai însemnate ce-s demne de poveşti ca dealuri păraie şi locuri rămase de bătrani cu povesti de neuitat de exemplu: Poiana Vladici
Acest fragment ne-a fost pus la dipozitie de colegul noustu Marius Hatnean caruia ii multumim
0 comentarii: