Pârâul Dedului


Pârâul Dedului
Acest mic pârâu se vorbeşte din tată în fiu că pe timpuri mai vechi se găsea o stână de oi şi pârâu curgea prin mijlocul stânii şi slujea totdeauna adăpatul oilor. Dar mai curios este faptul că acest cioban zis Dedul care gospodărea această stân
ă de oi a fost chemat la Vodă la Suceava la o cumetrie.
La această cumetrie au fost chemaţi aproape toţi boierii din Moldova, aici s-a încins o petrecere c-an poveşti cu atâtea feţe boiereşti şi cu daruri cât mai mari şi mai frumoase, mă rog ca la Vodă. Dar pe lângă atâtea feţe boiereşti îmbrăcaţi cât mai frumos se găsea şi ciobanul Dedul cu bota în mână şi cu un cojoc nitos până în poartă şi astăzi ciobanii munteni şi cu o căciulă pe cap cam dintr-o oaie şi cun şmoc de bărbănoc cusut cu aţă în frunte se plimba şi el printre boierii Moldoveni ce se găseau la aceiaşi petrecere.
I se dadeau boierului cai cu trăsură, perechi de boi graşi, vaci cu lapte, destul că se întrceau unii pe alţii în dărăşuguri, când i-a venit rândul şi ciobanului el ii dăruieşte 300 mioare albe ca laptele de ochiul stâng ocheşa şi cun picior dinapoi pântănoage atunci câţi boieri erau pe acolo s-au mirat mult de aşa un dăruşag şi l-au întrebat câte oi are şi cu cine le ţine?
Ciobanul răspunde că atâtea oi are că nare cine să le numere şi că are un fecior slab de minte dar tare de virtute el se luptă cu uriaşi cu lupii şi cu toate lighioanele şi el îi pazeşte oile.
Atunci s-au uitat boierii unul la altul şi s-au mirat că au aşa un cioban în Moldova şi ei nu l-au cunoscut până astăzi.
Dar totodată îl roagă pe cioban chiar şi Vodă să îl trimită pâna la curte la Suceava pe feciorul lui să-l vadă cum este de slab la minte şi tare la virtute. Atunci Dedul le lămureşte frumos şi le spune lui Vodă şi la boieri că satul lui Pătru sau Pătrăuţi se afla la o svârlitură de botă de Suceava şi ca pe mâine poimâine se prezintă feciorul lui cu cele 300 mioare oachişe de un ochi şi pintenoage de un picior. Dar totodată îl roagă ciobanul pe Vodă săi împrumute un burduf de făină că îi lipseşte pentru mâncare la ciobani. Atunci Vodă îi spune că este foarte bucuros îi dă şi ca fără împrumut un burduf de făină pe dăruşag că are destulă făină în magazie. A doua zi pe înserate se prezintă feciorul Dedului cu acelea 300 mioare albe ca laptele şi ocheaşă şi pântănoage toate una şi una parcă era fătate de o singură oaie. Sau minunat toţi boierii de aşa o frumuseţă de oi dar mai mult sau minunat de cioban care sau răzămat în bota lui ciobănească în mijlocul curţii lui Vodă vreo 4 dulăi de câini împrejurul turmii ciobanul cu un smoc de bărbănoc cusut de cuşmă cu o bărdacă de vin de 12 ocale şi o pâine cât roate de căruţă într-o mână şi bărdaca cu vin în altă şi lua câte o înghiţitură de pâne şi câte o gură de vin.
Dar am uitat să vă spun în curtea lui vodă de la Suceava se găsea mai mulţi tineri umblau goi unşi cu untdelemn şi mai multe unsori care făceau fel de fel de scamatorii şi pultau pentru a face cât mai multe bucurii la casa lui Vodă se trânteau câte o zi până ce dovedeau unul pe altul. Aşa îl aştepta pe feciorul lui Dedul trebuia să se lupte cu aceşti tineri neântrecuţi în puterea lor.
Însă feciorul Dedului navea grijă să lupte cu tinerii aceia el tot înfulica câte o gură de pâine şi câte o gură de vin. Dar un tinerel de aceştia gol pînă la brâu se tot apropia de cioban şi tot îl zădărăşte să mănânce mai iute şi să se trântească cu dânsul.
Dar ciobanul văzând îndrăzneala tînărului se întinde şi îl apucă cu o mână de dupa cap şi îl trage subsuoară la el şi mănâncă mai departe şi termină. Dar când deschide mână pică de subsuoara ciobanului tînărul jos mort ca o zdreanţă şi se mai învârte ciobanul şu spune că este gata de a se lupta cu fiecare voieşte. Atunci Vodă şi ceilalţi boieri şi ceilalţi tineri sau lăsat păgubaşi de a se lupta cu ciobanul acest slab de minte şi tare de virtute.
Dar ciobanul nostru dupa terminarea vinului din bardaca ceia de 12 ocale şi după o pâine cât roata de la căruţa a căpătat forţă de a se lupta şi acum umbla prin curtea lui Vodă ca la el la stână. Atunci Vodă îl ia cu binele şi îl duce la magazia plină cu făină şi-i zice să-şi ia promisiunea dată. Atunci scoate ciobanul un burduf subsuoară şi începe a turna în el fărină din magazie până a golit magazia şi burduful nu s-a umplut, Atunci Vodă îi spune că nu mai are altă făină săi umple burduful, atunci ciobanul cam supărat că nu-i plin burduful îl ea subsuoară şi bota într-o mână şi cu cealaltă ţinând burduful subsuoară.
Şi Vodă şi cei de la curtea lui se uitau în urmă cum strângea căpşuni cu dulăii după el prin cele dumbrăvi frumoase dinspre Pătrăuţi. Şi s-a mirat mult Vodă de acest om slab la minte şi tare de virtute că a rămas cu o magazie goală şi cu cel mai voinic tânăr de la curte mort. Şi aşa s-a pierdut şi stâna lui Dedul în negura vremurilor şi feciorul său, dar a rămas pârâul ce-i poartă numele pâna astăzi, şi se vede aşa cumva prin sat asa vreun om cam necioplit cumva i se spune că a rămas de la Dedul slab de minte şi tare de virtute

0 comentarii: